STĂRILE OMULUI

Omul, în lungul drum evolutiv, parcurs de la Adam și Eva , prin care s-a structurat în cele trei niveluri de evoluție, instinctual, inteligent și intuitiv, beneficiază în viața pamânteană, de mai multe stări ale existenței sale. Se pot identifica două planuri ale acestor stări existențiale. Unul se referă la stările conștiintei, definite în occident prin trei stări, în orient fiind adăugată și a patra stare. Prima stare este cea în care omul se trezește după somn, așa zisa „stare de veghe”. A doua este „starea de somn” iar a treia este „starea de vis”. Orientalii au adăugat și a patra stare, fiind numită de ei „turiya”, ceea ce tradus înseamnă „a patra”. Vom discuta despre acest plan al stărilor conștiintei umane într-un articol viitor, acum, dorim să abordăm planul stărilor evolutive ale conștiintei omului, ce compun „starea de veghe” cu care ne confruntăm zilnic, în relațiile cu semenii noștri pământeni. Prima stare evolutivă este cea a „omului simplu”, cel care nu știe cine este și nici nu știe că nu știe. Acesta este copilul, de când se naște și până la vârstă de 3 – 4 ani. A doua, este starea „omului complex”, care nu știe cine este dar crede că știe. Acesta este omul „invatat”, care constituie 99% din populația globului și provine din copilul neștiutor dar „educat” de părinți, rude, prieteni și societate. A treia stare este cea a „omului superior”, sau cum îl numește OSHO, al omului binecuvântat, care știe că nu știe cine este. Acesta este omul evoluat spiritual, ce ajunge să fie iluminat.
Marele teosof Rudolf Steiner, descria cele trei stări ale evoluției conștiintei umane, astfel : „Prima din aceste stări de conștientă este o stare mai mult sau mai puțin surdă (asemănătoare stării de somn) deoarece „eul” încă nu s-a născut. La acest nivel, omul este încă legat de un „eu” superior; el este clarvăzător, dar nu poate considera conținutul clarvederii sale ca fiind al său. A doua stare de conștientă este provocată de nașterea „eului”. Este o stare elevată și provine din pierderea clarvederii. Începe vederea unei lumi exterioare. A treia stare de conștientă este provocată prin reapariția clarvederii dar, de data aceasta, în „eu”; omul devine un clarvăzător conștient de sine”
Dacă trecerea de la „omul simplu”, copilul, prima stare de conștientă, la „omul complex”, cea de a două stare de conștientă, se produce în mod automat, trecerea la starea a treia a „omului superior” nu este obligatorie pentru toți oamenii, fiind mai greu de dobândit. Starea „omului complex” este însă o stare obligatorie pentru procesul său evolutiv. De aici, din starea a doua, o parte din oameni încep să se trezească spiritual și să evolueze către „oamenii superiori”. Această categorie de oameni care au preocupări mai intense cu privire la dezvoltarea lor spirituală, probabil reprezintă 1% din populație. Ceilalți , care astăzi constituie majoritatea oamenilor, rămân în continuare în starea „omului complex”, până la moarte și își consumă viața pamânteana, pe unul din cele două niveluri de evoluție ale ființei omenești, definite prin „instinct” și respectiv prin „inteligenta”. Procentele menționate se referă la nivelul populației globului și nu la anumite zone, țări sau comunități ce pot avea procente diferite. Trecerea de la starea de copil „nestiutor” la cea de copil „educat” nu o putem controla, ea fiind decisă numai de adulți. În schimb, poziționarea pe unul din cele două niveluri de evoluție ale stării a doua, respectiv nivelul inferior, cel instinctiv sau nivelul superior, cel inteligent, este decisă în special de liberul arbitru al fiecărui individ în parte, ceilalți factori, părinții, rudele, prietenii, anturajul, moștenirea karmică, fiind numai factori auxiliari ce pot ajuta sau întârzia luarea deciziei. Oare cum poți lua însă o decizie față de ceva ce nu ai cunoscut niciodată ? Iată de ce starea de existența a „omului complex” este atât de necesară pentru procesul său evolutiv, în care preocuparea fiecăruia pentru dezvoltarea personală este „cheia” evoluției pamanene. Indiferent însă de calea adoptată, scopul „omului complex” pe pământ este EVOLUȚIA către starea „omului superior”. Soluția este incredibil de simplă și nu întâmplător Iisus spunea într-una din pildele sale: „De nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor. Starea „omului simplu”, starea copilului neștiutor poate fi obținută atunci când mintea tace”. Soluția, pe cât de simplă, este pe atât de greu de obținut. Este nevoie ca mintea să nu mai prelucreze la nesfârșit bagajul de cunoștințe căpătate și stocate în subconștient. Copilul se naște cu această stare, pe care o menține până când își formează „eul fals” prin educația căpătată. El nu are ce să prelucreze până când nu capătă bagajul său de cunoștințe. Până atunci el este pur și se comportă precum „omul superior”, adică este în legătură cu eul superior și are o stare permanentă de fericire. Singura lui problemă este că nu conștientizează această stare și de aceea este necesară trecerea prin starea „omului complex”. Dar să reținem esențialul din această stare a copilului și anume că MINTEA TACE pentru că nu are ce prelucra. Prin urmare, în momentul când omul complex, plin de bagajul său de cunoștințe, se va comporta precum copilul, va căpăta starea de fericire a „omului superior”. Dacă vom înțelege că nimeni altul decât „eul fals” al „omului complex” este cel care își dorește ca mintea să prelucreze în permanență aceste cunoștințe din bagajul căpătat, atunci vom adopta starea „omului simplu” a copilului. Meditația este cea care ne aduce aminte de această stare a copilului, atunci când mintea tace. Fie și numai zece minute zilnice de meditație poate fi un început. Dar la fel de imporanta ca ședința zilnică de meditație este ATITUDINEA zilnică pe care o abordăm, aceea de a trăi PREZENTUL și a renunța la obiceiul de a trăi în trecut, prelucrând mereu bagajul căpătat . Să fim atenți atunci când comunicăm cu semenii noștri și să reducem la minim posibil, lungul șir de „taclale” prin care nu facem altceva decât să ne povestim unii altora faptele petrecute în trecut, sau cele ce se vor petrece în viitor, chiar dacă ele se referă la o oră, o zi, o săptămâna, o luna, un an, etc. Viața se petrece numai sub ochii noștri, atunci când respirăm. Să ne bucurăm de tot ce ne înconjoară, să ne jucăm de câte ori avem ocazia, să dansăm până uităm de noi, să iubim din inimă și să le facem toate ca un copil. Să trăim PREZENTUL pentru că acesta este VIAȚA, restul, faptele petrecute sau dorințele ce se vor întâmpla în viitor, sunt numai proiecțiile minții.
Soluția ești TU, așa că ACȚIONEAZĂ!
Cu multă iubire
BIO VIVO